\u00cen Rom\u00e2nia comunist\u0103, deportarea\/dislocarea persoanelor prin mijloace represive \u015fi-a g\u0103sit inspira\u0163ia \u00een modelul oferit de gulagul sovietic. \u00cen perioad\u0103 de \u00eenceput a comunismului, germani, b\u0103n\u0103\u0163eni, olteni, bulgari, s\u00e2rbi, evrei, basarabeni, bucovineni, arom\u00e2ni, vlahi, megleno-rom\u00e2ni etc. au fost deporta\u0163i din zona lor de origine sau de \u00eempropriet\u0103rire spre alte localit\u0103\u0163i din Rom\u00e2nia sau \u00een plin c\u00e2mp, unde au fost obliga\u0163i s\u0103 \u00ee\u015fi construiasc\u0103, pornind de la zero, o nou\u0103 via\u0163\u0103. \u00cen 1967 deportarea cet\u0103\u0163enilor rom\u00e2ni a fost declarat\u0103 ilegal\u0103 chiar de autorit\u0103\u0163ile comuniste[1]<\/a>.<\/span><\/p>\n Deport\u0103rile au \u00eenceput \u00een 1944, primele ac\u0163iuni de acest gen viz\u00e2ndu-i pe etnicii germani acuza\u0163i de colaborare cu autorit\u0103\u0163ile naziste. Urmeaz\u0103 str\u0103mutarea familiilor de mari proprietari de teren, de fabrici sau de alte \u00eentreprinderi comerciale. \u0162\u0103ranii care s-au opus colectiviz\u0103rii au fost \u015fi ei la r\u00e2ndul lor disloca\u0163i din satele r\u0103zvr\u0103tite \u00een sate deja \u00ab\u00a0pacificate\u00a0\u00bb de autorit\u0103\u0163i. Dup\u0103 1955, fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i politici, elibera\u0163i din \u00eenchisori \u015fi l\u0103g\u0103re de munc\u0103, vor fi trimi\u015fi \u015fi ei cu domicliu obligatoriu \u00een diverse localit\u0103\u0163i, cei mai mul\u0163i \u00een satele din B\u0103r\u0103gan deja construite ca urmare a deport\u0103rii din 1951.<\/span><\/p>\n Cel mai tragic episod al acestui fenomen represiv a avut loc \u00een iunie 1951, c\u00e2nd aproximativ 44 000 de persoane[2]<\/a>, ce locuiau pe o raz\u0103 de 25 de km de la grani\u0163a cu Iugoslavia, au fost deportate \u00een B\u0103r\u0103gan \u00eentr-una din cele mai secrete, rapide \u015fi represive ac\u0163iuni organizate de autorit\u0103\u0163ile comuniste.<\/span><\/p>\n \u00cen martie 1951, Consiliul de Mini\u015ftri ai Republicii Populare Rom\u00e2ne hot\u0103r\u0103\u015fte \u00ab\u00a0… s\u0103 dispun\u0103 mutarea din orice localitate a persoanelor cari prin manifest\u0103rile fa\u0163\u0103 de poporul muncitor d\u0103uneaz\u0103 construirii socialismului \u00een Republica Popular\u0103 Rom\u00e2n\u0103. Celor muta\u0163i li se va putea stabili domiciliul obligator \u00een orice localitate.\u00a0\u00bb[3]<\/a> Aceast\u0103 decizie coroborat\u0103 cu hot\u0103r\u00e2rea Consiliului de mini\u015ftri nr. 2 din 13 ianuarie 1950 \u015fi decretul nr. 6 din 1950 privitoare la \u00eenfiin\u0163area \u00ab\u00a0unit\u0103\u0163ilor de munc\u0103\u00a0\u00bb cu scopul \u00ab\u00a0reduc\u0103rii elementelor du\u015fm\u0103noase\u00a0\u00bb, precum \u015fi a numeroaselor hot\u0103r\u00e2ri \u015fi decrete privitoare la colectivizarea agriculturii, la confiscarea propriet\u0103\u0163ilor etc.[4]<\/a> deschideau calea spre realizarea planului de distrugere a elitei satelor rom\u00e2ne\u015fti din regiunile cele mai dezvoltate \u015fi mai animate de spiritul libert\u0103\u0163ii.<\/span><\/p>\n Au fost deportate acele persoane considerate \u201epericuloase\u201d pentru regimul comunist, persoane care ar fi reprezentat un factor de revolt\u0103 at\u00e2t \u00een eventualitatea unui r\u0103zboi cu Iugoslavia lui Tito c\u00e2t \u015fi \u00een procesul de colectivizare a agriculturii. Conform listelor elaborate de autorit\u0103\u0163ile comuniste, deportarea a vizat urm\u0103toarele persoane: \u201echiaburi \u015fi c\u00e2rciumari, basarabeni, macedonieni, persoane care colaboraser\u0103 cu armata german\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului, cet\u0103\u0163eni str\u0103ini, persoane cu rude care fugiser\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, \u201etitoi\u015fti\u201d, du\u015fmani ai regimului socialist, persoane care tr\u0103iau \u00een afara zonei de frontier\u0103, persoane care ajutaser\u0103 rezisten\u0163a anticomunist\u0103, criminali de\u0163inu\u0163i, germani, fo\u015fti mo\u015fieri \u015fi industria\u015fi\u201d.[5]<\/a><\/span><\/p>\n Inventarul agricol \u015fi bunurile persoanelor men\u0163ionate mai sus au fost fie confiscate, fie r\u0103scump\u0103rate la pre\u0163urile \u201estabilite de comisiuni numite\u201d[6]<\/a>, p\u0103m\u00e2nturile preluate de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i prin Gospod\u0103riile Agricole de Stat (GAS), \u00een timp ce casele au fost fie confiscate, fie \u00eentre\u0163inute \u015fi repartizate \u201edup\u0103 nevoile locale\u201d[7]<\/a>. Deporta\u0163ii aveau voie s\u0103 ia cu ei, conform deciziilor autorit\u0103\u0163ilor locale (de cele mai multe ori nerespectate \u00een graba ac\u0163iuni \u015fi a proastei organiz\u0103ri): \u201edoi purcei, doi cai sau o pereche de boi de munc\u0103, una vac\u0103, dou\u0103 oi \u015fi o c\u0103ru\u0163\u0103.\u201d[8]<\/a><\/span><\/p>\n Transportarea deporta\u0163ilor s-a f\u0103cut \u00een vagoane destinate transportului de vite \u00een care erau \u00eenghesui\u0163i oameni, animale, bunuri. Garniturile de tren au str\u0103b\u0103tut Rom\u00e2nia din sud-vest c\u0103tre sud-est unde fuseser\u0103 deja stabilite anumite perimetre de locuire, de cele mai multe ori \u00een c\u00e2mp, pe teritoriul actualelor jude\u0163e C\u0103l\u0103ra\u015fi, Ialomi\u0163a, Br\u0103ila \u015fi Gala\u0163i. Conform hot\u0103r\u00e2rii Consiliului de Mini\u015ftri ai RPR, nr. 326\/S din august 1951, Ministerul Agriculturii trebuia s\u0103 asigure un lot de teren de 2500 m2<\/i> pentru fiecare familie \u201ecare se stabile\u015fte \u00een centrele de popula\u0163ie\u201d (sic!) din zonele Gala\u0163i \u015fi Ialomi\u0163a.[9]<\/a> Decizia luat\u0103 \u00een august consfin\u0163ea o stare de fapt: deportarea a mii de familii \u00een B\u0103r\u0103gan conform unui plan secret, g\u00e2ndit \u015fi pus \u00een aplicare de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Teohari Georgescu, Iosif Chi\u015finevski, Vasile Luca \u015fi, se pare, Dumitru Coliu[10]<\/a>.<\/span><\/p>\n Dup\u0103 debarcarea din trenurile care \u00eei aduseser\u0103 \u00een B\u0103r\u0103gan, \u201ecet\u0103\u0163enii suspenda\u0163i\u201d ai Rom\u00e2niei comuniste au fost obliga\u0163i s\u0103 \u00ee\u015fi construiasc\u0103 propriile case, dar \u015fi \u015fcoala, prim\u0103ria, mili\u0163ia, dispensarul, magazinul etc. \u00cen vara \u015fi toamna lui 1951, toate aceste case \u015fi sedii ale administra\u0163iei vor r\u0103s\u0103ri din \u201eciulinii B\u0103r\u0103ganului\u201d. Deporta\u0163ii au devenit astfel noi colonizatori ai unei lumi vechi, ni\u015fte Robinsoni Crusoe ai B\u0103r\u0103ganului.<\/span><\/p>\n Au construit practic din nimic o \u00eentreag\u0103 lume nou\u0103… 18 sate vor ap\u0103rea pe harta B\u0103r\u0103ganului \u00een c\u00e2teva luni\u00a0: Vii\u015foara (raion Slobozia), R\u0103chitoasa (raion Fete\u015fti), Olaru (raion C\u0103l\u0103ra\u015fi), Salc\u00e2mi (raion Fete\u015fti), D\u00e2lga (raion Lehliu), Movila G\u00e2ld\u0103ului (raion Fete\u015fti), Valea Viilor (raion Fete\u015fti), Fundata (raion Slobozia), Dropia (raion C\u0103l\u0103ra\u015fi), Pelicanu (raion C\u0103l\u0103ra\u015fi), Ezeru (raion C\u0103l\u0103ra\u015fi), L\u0103te\u015fti (raion Fete\u015fti), M\u0103z\u0103reni (raion Br\u0103ila), Zagna (raion Br\u0103ila), Bumb\u0103cari, Schei (C\u0103lm\u0103\u0163ui, raion Gala\u0163i), Frumu\u015fi\u0163a (raion Gala\u0163i), Valea C\u0103lm\u0103\u0163uiului (C\u0103lm\u0103\u0163ui, raion Gala\u0163i). Satele \u201enoi\u201d se aflau sub stricta supraveghere a Mili\u0163iei, p\u0103r\u0103sirea acestora fiind pedepsit\u0103 \u00een cele mai multe cazuri cu \u00eenchisoarea.<\/span><\/p>\n De la primele momente ale instal\u0103rii deporta\u0163ilor, toate persoanele apte de munc\u0103, inclusiv copiii, au fost obligate s\u0103 munceasc\u0103 \u00een GAS-urile din regiune. Pl\u0103ti\u0163i cu sume modice, controla\u0163i periodic \u015fi supraveghea\u0163i continuu, deporta\u0163ii au \u00eenfruntat cu stoicism vicisitudinile istoriei \u015fi geografiei. Unii dintre ei \u015fi-au l\u0103sat via\u0163a \u00een c\u00e2mpia B\u0103r\u0103ganului, dar cei mai mul\u0163i au supravie\u0163uit. Elibera\u0163i \u00een 1955, ei vor p\u0103stra toat\u0103 via\u0163a stigmatul domiciliului obligatoriu (DO).<\/span><\/p>\n Gra\u0163ierea de\u0163inu\u0163ilor \u015fi a deporta\u0163ilor are la baz\u0103 decretul nr. 155 din 4 aprilie 1953. Situa\u0163ia deporta\u0163ilor va fi reglementat\u0103 prin mai multe decizii ale Ministerului de Interne din 1955 care prevedeau ridicarea restric\u0163iilor de domiciliul obligatoriu pentru familiile deportate. Cu toate acestea, nu to\u0163i deporta\u0163ii puteau circula liber prin Rom\u00e2nia. Unora dintre ei li se va impune un \u201edomiciliu obligatoriu par\u0163ial\u201d, ei put\u00e2ndu-se stabili \u00een \u201eorice regiune a \u0163\u0103rii, cu excep\u0163ia Bucure\u015ftiului, \u00eemprejurimilor Bucure\u015ftiului \u015fi zonelor de frontier\u0103.\u201d[11]<\/a> Bunurile confiscate le vor fi redate par\u0163ial. Proprietarii care aveau dreptul s\u0103 revin\u0103 \u00een zona de unde fuseser\u0103 deporta\u0163i \u015fi-au primit casele \u00eenapoi, dar nu \u015fi p\u0103m\u00e2ntul, uneltele, animalele, produsele agricole, confiscate de autorit\u0103\u0163i \u00een momentul deport\u0103rii lor \u00een B\u0103r\u0103gan.<\/span><\/p>\n \u00cen urma deporta\u0163ilor, caselor p\u0103r\u0103site din c\u00e2mpia B\u0103r\u0103ganului li se vor atribui al\u0163i locatari: fo\u015fti de\u0163inu\u0163i politici care nu aveau dreptul de a circula liber prin \u00eenchisoarea Rom\u00e2nia. Deja \u00een data de 27 mai 1953, \u00eentr-un \u201eproces-verbal (Strict secret) al Colegiului Special de pe l\u00e2ng\u0103 Ministrul Securit\u0103\u0163ii Statului\u201d fuseser\u0103 alc\u0103tutuite 250 de dosare privind dislocarea unor familii de oameni \u201epoten\u0163ial periculo\u015fi pentru regim.\u201d[12]<\/a> Dup\u0103 1964, \u015fi ace\u015ftia sunt elibera\u0163i. Deportarea ia astfel sf\u00e2r\u015fit, casele p\u0103r\u0103site \u015fi cimitirele ne\u00eengrijite r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ca o urm\u0103 de ne\u015fters a represiunii.<\/span><\/p>\n \u00cen 1967, Nicolae Ceau\u015fescu critic\u00e2nd abuzurile f\u0103cute de predecesorii s\u0103i, indica deportarea ca fiind ilegal\u0103 \u015fi neconstitu\u0163ional\u0103.[13]<\/a> Dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103 niciun cet\u0103\u0163ean rom\u00e2n nu mai purta \u00een buletin sitgmatul deport\u0103rii. O umbr\u0103 a fenomenului represiv plana \u00eens\u0103 asupra B\u0103r\u0103ganului\u00a0: satele aducerii aminte.<\/span><\/p>\n Pentru ca \u015fi amintirea s\u0103 dispar\u0103, regimul aplic\u0103 o damnatio memoriae<\/i> sistematic\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu 1958, satele deport\u0103rii sunt distruse unul c\u00e2te unul. Multe dintre persoanele r\u0103mase \u00een casele de chirpici \u015fi paie dup\u0103 eliberarea din 1955, fiind mult prea v\u00e2rstnice sau prea singure s\u0103 \u00ee\u015fi caute un alt loc, vor fi nevoite s\u0103 plece din nou. Dup\u0103 1964, buldozerele transformau toate casele ce mai \u00eenfruntau vitregia vremurilor \u00een lutul din care proveniser\u0103.<\/span><\/p>\n C\u00e2teva sate au supravie\u0163uit totu\u015fi… doar 10 sate din cele 18 vor fi distruse total \u00een anii \u201860. \u00cen deceniile urm\u0103toare vor c\u0103dea prad\u0103 timpului \u015fi urgiilor naturii \u015fi celelalte sate. C\u0103derii regimului comunist \u00eei vor sta martore: Fundata creat\u0103 l\u00e2ng\u0103 halta Perie\u0163i, D\u00e2lga ap\u0103rut\u0103 l\u00e2ng\u0103 un s\u0103tuc deja existent, Valea C\u0103lm\u0103\u0163uiului, Rubla. Satelor construite \u00een mijlocul c\u00e2mpului li s-a pierdut urma pentru totdeauna. R\u0103m\u00e2n doar \u00een amintirea celor ce le-au populat \u015fi ace\u015ftia din ce \u00een ce mai pu\u0163ini…<\/span><\/p>\n Dup\u0103 2000, Fundata a ren\u0103scut. Fo\u015ftii deporta\u0163i s-au \u00eentors \u015fi au reconstituit, chiar dac\u0103 nu \u00een acela\u015fi perimetru, satul triste\u0163ii dar \u015fi al bucuriei. Un memorial a fost construit la o intersec\u0163ie de drumuri pentru a marca direc\u0163ia c\u0103tre locurile deport\u0103rii. Satul D\u00e2lga \u015fi-a schimbat la r\u00e2ndul s\u0103u perimetru \u015fi continu\u0103 s\u0103 d\u0103nuie. Doar c\u00e2\u0163iva dintre locuitorii s\u0103i \u00ee\u015fi mai amintesc drama disloca\u0163ilor (de altfel numai c\u00e2teva persoane care mai locuiesc acolo au \u015fi tr\u0103it aceast\u0103 dram\u0103).<\/span><\/p>\n <\/p>\n Scurt\u0103 bibliografie a deport\u0103rii<\/p>\n <\/p>\n Memorii, documente, istoriografie\u00a0:<\/b><\/p>\n Aioanei, Constantin, Cristian Troncot\u0103, \u201eDrama disloca\u0163ilor\u201d, Magazin istoric<\/i>, nr. 5, 1994.<\/p>\n Andreca, Dumitru, Dezr\u0103d\u0103cina\u0163ii. M\u0103rturii ale deporta\u0163ilor mehedin\u0163eni \u00een B\u0103r\u0103gan<\/i>, Turnu Severin, Prier, 2000.<\/p>\n B\u0103lan, Ioan, \u201eDeport\u0103ri \u00een B\u0103r\u0103gan, 1951,\u201d Arhivele totalitarismului<\/i>, nr. 26-27, 2000.<\/p>\n Brusalinschi, Dumitru, Deporta\u0163i \u00een B\u0103r\u0103gan<\/i>, C\u0103l\u0103ra\u015fi, editura Agora, 2001.<\/p>\n Calestru, Vasile, Martiraj \u00een B\u0103r\u0103gan. L\u0103te\u015fti<\/i>, Iasi, Demiurg, 2006.<\/p>\n Cernicova-Dinca, Tatiana Maria, Anno<\/i> Domini 1951 (B\u0103r\u0103gan. Copil\u0103rie exilat\u0103)<\/i>, Timi\u015foara, Editura Mirton, 2003.<\/p>\n Chi\u0163an, Valentin, Epopeea disloca\u0163ilor. Fundata<\/i>, Slobozia, editura Star Tipp, 2001.<\/p>\n Konschitzky, Walther, Leber Peter-Dietmar, Walter Wolf, Deportiert in den Baragan 1951-1956. Banater Schwaben gedenken der Verschleppung vor f\u00fcnfzig Jahren<\/i>, Haus des Deutchen Ostens, Munchen, 2001.<\/p>\n Marineasa, Viorel, Daniel Vighi, Valentin S\u0103m\u00e2n\u0163\u0103, Deportarea \u00een B\u0103r\u0103gan: Destine \u2013 documente \u2013\u00a0 reportaje<\/i>, Timi\u015foara, Editura Mirton, 1996.<\/p>\n Marineasa, Viorel, Vighi, Daniel, Rusalii ’51. Fragmente din deportarea \u00een B\u0103r\u0103gan<\/i>, Timi\u015foara, Editura Marineasa, 1994.<\/p>\n Marineasa, Viorel, Vighi, Daniel, Mihai Botescu, Fotomemoria unei deport\u0103ri. B\u0103r\u0103gan \u201951<\/i>. Timi\u015foara, Editura Mirton, 1995.<\/p>\n Milin, Miodrag, Liubomir Stepanov, Golgota B\u0103r\u0103ganului pentru s\u00e2rbii din Rom\u00e2nia 1951-1956<\/em>, Timi\u015foara, Ed. UDSCR, 1996.<\/p>\n Milin, Miodrag, S\u00e2rbii din Rom\u00e2nia \u00een Golgota B\u0103r\u0103ganului<\/i>, Uniunea S\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia, Timi\u015foara, 2003.<\/p>\n Mirciov, Rafael, Lag\u0103rul deport\u0103rii\u00a0: Pagini din lag\u0103rul B\u0103r\u0103ganului<\/i>, Editura Mirton, Timi\u015foara, 1998.<\/p>\n Rusan, Romulus, (coord.), Mor\u0163i f\u0103r\u0103 morminte \u00een B\u0103r\u0103gan (1951-1956)<\/i>, Funda\u0163ia Academia Civic\u0103, 2011.<\/p>\n Sarafolean, Silviu (coord.), Deporta\u0163ii \u00een B\u0103r\u0103gan 1951-1956<\/i>, Editura Mirton, Timi\u015foara, 2001.<\/p>\n Spijavca, Elena, Munci \u0219i zile \u00een B\u0103r\u0103gan<\/i>, Bucuresti, Editura Funda\u021bia Academic\u0103 Civic\u0103, 2004.<\/p>\n Stoenescu, L\u0103cr\u0103mioara, Copii \u2013 du\u015fmani ai poporului<\/i>, Curtea Veche, 2007.<\/p>\n Stoenescu, L\u0103cr\u0103mioara, Memoria stigmatelor<\/i>, Curtea Veche, 2012.<\/p>\n \u015etevin, Silvestru, Descul\u0163 prin propriul destin<\/i>, Mirton, Timi\u015foara, 2004, ed. 2.<\/p>\n Totok, Wiliam, Aprecieri neretu\u015fate<\/i>, Editura Univ. Alexandru Ioan Cuza, Ia\u015fi, 1995.<\/p>\n Vultur, Smaranda, Istorie trait\u0103 \u2013 istorie povestit\u0103: deportarea i<\/i>\u0302<\/i>n B\u0103r\u0103gan: 1951-1956<\/i>, Amarcord, Timi\u015foara, 1997.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Documentare, piese de teatru:<\/b><\/p>\n \u201eMemorialul Durerii\u201d, TVR, realizator Lucia Hossu Longin (episod despre deportarea \u00een B\u0103r\u0103gan realizat \u015fi difuzat \u00een 1993);<\/p>\n \u201e\u00centoarcerea acas\u0103\u201d, scenariu \u015fi regia, Josif Costina\u015f, 1998 (despre deportarea \u00een B\u0103r\u0103gan);<\/p>\n \u201eEpifania de la Rubla\u201d, realizator Jon Gostin, TVR2, 2000 (despre cei 6 deporta\u0163ii r\u0103ma\u015fi la Rubla);<\/p>\n \u201eDestiny of Germans\u201d, realizator G\u00fcnter Czernetzky, \u201eBlack Whitsuntide. Baragan Deportation\u00a0\u00bb, realizatori Tiberiu Stoichici, Adrian Dr\u0103gu\u015fin. Documentare prezentate la simpozionul interna\u0163ional, \u201cDeportations. The treatment applied to Germans and other minorities in communist Romania\u201d, Bucure\u015fti, 2002.<\/p>\n Julieta<\/i>, dram\u0103 scris\u0103 de Visky Andras, 2002 a c\u0103rei premier\u0103 absolut\u0103 a avut loc, \u00een noiembrie 2002, la Teatrul Thalia din Budapesta, \u00een regia lui Gabor Tompa (piesa este un text autobiografic scris de Viski Andras inspirat de deportarea \u00een B\u0103r\u0103gan a familiei sale, so\u0163ia unui preot maghiar \u015fi cei \u015fapte copii).<\/p>\n \u201eC\u0103l\u0103torie de co\u015fmar\u201d, regizor Florin Besoiu, 2010 (film documentar de 46 de minute, care trateaz\u0103 deportarea sa\u015filor \u00een l\u0103g\u0103rele din URSS prin intermediul experien\u0163elor tr\u0103ite de patru persoane din Sebe\u015f)<\/p>\n \u201cFericita \u00eentristare a lui Andras Visky\u201d, realizator Jon Gostin, 2011, TVR2 (documentar despre deportarea \u00een B\u0103r\u0103gan bazat pe piesa lui Andras Visky, Julieta<\/i>).<\/p>\n \u201ePovestiri din B\u0103r\u0103gan. Amintiri din Siberia rom\u00e2neasc\u0103\u201d, realizatori Valeriu Antonovici \u015fi Claudia-Florentina Dobre, 2013.<\/p>\n \u201eDeporta\u0163ii\u201d, serial TVR2, 2013-2014.<\/p>\n \u201eProiecte de trecut\u201d, scenariul Ana Blandiana, Andrei Zinca, regizor, Andrei Zinca, septembrie 2015.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n [1]<\/a> Comisia preziden\u0163ial\u0103 pentru analiza dictaturii comuniste din Rom\u00e2nia, Raport final<\/i>, Bucure\u015fti, 2006, p. 307, la adresa web\u00a0: http:\/\/www.presidency.ro\/static\/ordine\/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf<\/a>, accesat \u00een septembrie 2015 (citat \u00een continuare, Raportul final<\/i>).<\/p>\n<\/div>\n [2]<\/a> Num\u0103rul exact nu este cunoscut, cifra men\u0163ionat\u0103 reg\u0103sindu-se \u00een mai multe c\u0103r\u0163i despre deportare \u015fi \u00een Raportul final<\/i>.<\/p>\n<\/div>\n [3]<\/a> Viorel Marineasa, Daniel Vighi, Valentin S\u0103m\u00e2n\u0163\u0103, Deportarea \u00een B\u0103r\u0103gan: Destine \u2013 Documente \u2013 Reportaje<\/i>, Timi\u015foara, Editura Mirton, 1996, p. 106.<\/p>\n<\/div>\n [4]<\/a> Vasile Calestru, Martiraj \u00een B\u0103r\u0103gan. L\u0103te\u015fti<\/i>, Ia\u015fi, Demiurg, 2006, p. 40-45.<\/p>\n<\/div>\n [5]<\/a> Rusnac Mircea, Deportarea \u00een B\u0103r\u0103gan<\/i>, pe site-ul: http:\/\/www.banaterra.eu\/romana\/deportarea-baragan-1951-1954<\/a>, accesat \u00een noiembrie 2013.<\/p>\n<\/div>\n [6]<\/a> Marineasa, Vighi, S\u0103m\u00e2n\u0163\u0103, op. cit<\/i>., p. 109.<\/p>\n<\/div>\n [7]<\/a> Marineasa, Vighi, S\u0103m\u00e2n\u0163\u0103, op. cit<\/i>., p. 109.<\/p>\n<\/div>\n [8]<\/a> Marineasa, Vighi, S\u0103m\u00e2n\u0163\u0103, op. cit<\/i>., p. 112.<\/p>\n<\/div>\n [9]<\/a> Marineasa, Vighi, S\u0103m\u00e2n\u0163\u0103, op. cit<\/i>., p. 107-108.<\/p>\n<\/div>\n [10]<\/a> Marineasa, Vighi, S\u0103m\u00e2n\u0163\u0103, op. cit<\/i>., p. 106.<\/p>\n<\/div>\n [11]<\/a> Vasile Calestru, op. cit.<\/i> p. 191.<\/p>\n<\/div>\n [12]<\/a> Marineasa, Vighi, S\u0103m\u00e2n\u0163\u0103, op. cit<\/i>., p. 137.<\/p>\n<\/div>\n [13]<\/a> Vasile Calestru, op. cit<\/i>., p. 197.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Deport\u0103rile \u00een Rom\u00e2nia: scurt\u0103 incursiune istoric\u0103 Claudia-Florentina Dobre \u00cen Rom\u00e2nia comunist\u0103, deportarea\/dislocarea persoanelor prin mijloace represive \u015fi-a g\u0103sit inspira\u0163ia \u00een modelul oferit de gulagul sovietic. \u00cen perioad\u0103 de \u00eenceput a comunismului, germani, b\u0103n\u0103\u0163eni, olteni, bulgari, s\u00e2rbi, evrei, basarabeni, bucovineni, arom\u00e2ni, vlahi, megleno-rom\u00e2ni etc. au fost deporta\u0163i din zona lor de origine sau de \u00eempropriet\u0103rire spre more<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[26],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/370"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=370"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/370\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":371,"href":"http:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/370\/revisions\/371"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=370"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=370"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=370"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n