{"id":486,"date":"2017-12-19T09:15:42","date_gmt":"2017-12-19T09:15:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/?p=486"},"modified":"2017-12-19T09:15:42","modified_gmt":"2017-12-19T09:15:42","slug":"recenzie-de-carte-lapunkt-ro","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/?p=486","title":{"rendered":"Recenzie de carte – lapunkt.ro"},"content":{"rendered":"

Povestiri de via\u021b\u0103 din anii deport\u0103rii \u00een Siberia rom\u00e2neasc\u0103<\/a><\/h1>\n

Maria Hulber<\/a><\/span><\/h4>\n
\u00a0Text preluat: http:\/\/www.lapunkt.ro\/2017\/12\/povestiri-de-viata-din-anii-deportarii-in-siberia-romaneasca\/<\/div>\n
\n
\n

Sub regimul comunist, istoria represiunii din Rom\u00e2nia \u0219i geografia concentra\u021bionar\u0103 au cunoscut forme inspirate dup\u0103 modelul sovietic al deport\u0103rilor \u00een Siberia. De acest fenomen se ocup\u0103 cu o deosebit\u0103 competen\u021b\u0103 editorii volumului\u00a0Deporta\u021bi \u00een B\u0103r\u0103gan: Amintiri din Siberia rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, Valeriu Antonovici \u0219i Claudia-Florentina Dobre, ap\u0103rut \u00een 2016 la Editura Ratio et Revelatio din Oradea, \u00een colec\u021bia Authentica. Studiul se prezint\u0103 ca o edi\u021bie bilingv\u0103, versiunea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 fiind completat\u0103 cu traducerea \u00een limba englez\u0103 semnat\u0103 de Anca B\u0103rbulescu.<\/p>\n

Volumul, riguros coordonat \u0219i editat de cei doi tineri cercet\u0103tori de la Centrul de Studii Memoriale \u0219i Identitare \u2013 CSMI (Centre for Memory and Identity Studies), cuprinde transcrierea a paisprezece m\u0103rturii orale \u0219i a unui pasaj memorialistic ce reconstituie, din straturile ad\u00e2nci \u0219i dureroase ale multiplelor memorii individuale, cotidianul deport\u0103rii \u00een B\u0103r\u0103gan \u0219i limitele existen\u021bei umane. Textele se \u00eenscriu \u00eentr-un cadru mai larg, \u00een ceea ce Claudia-Florentina Dobre nume\u0219te, \u00een concluziile culegerii, o\u00a0,,paradigm\u0103 denun\u021b\u0103toare a crimelor comunismului\u201d<\/em>\u00a0(p. 138), menit\u0103 s\u0103 provoace trecerea de la nivelul declarativ al condamn\u0103rii acestui regim politic drept ilegitim \u0219i criminal spre o veritabil\u0103 construc\u021bie mental\u0103 cu finalitate memorial\u0103. Tematica volumului se reg\u0103se\u0219te \u00een pove\u0219tile de via\u021b\u0103 evocate de fo\u0219tii deporta\u021bi \u00een B\u0103r\u0103gan ce au f\u0103cut parte din lotul str\u0103mutat \u00een iunie 1951, de s\u0103rb\u0103toarea Rusaliilor, intrat\u0103 \u00een istorie sub denumirea de ,,Rusaliile negre\u201d. \u00cen consecin\u021b\u0103, substan\u021ba c\u0103r\u021bii este configurat\u0103 de aceste experien\u021be individuale \u0219i colective decupate de pe canavaua unui context istoric al c\u0103rui nucleu s-a circumscris \u00eentre 17-18 iunie 1951 \u0219i 1955, anul c\u00e2nd s-au dispus o serie de m\u0103suri pentru ridicarea restric\u021biilor de domiciliu obligatoriu.<\/p>\n

\"foto<\/a><\/p>\n

\u00cen arhitectura volumului, povestirile despre via\u021ba din anii deport\u0103rii \u00een B\u0103r\u0103gan sunt inserate \u00eentr-o consistent\u0103 parte conceptual\u0103 \u0219i metodologic\u0103. Introducerea \u00een contextul istoric presupune o incursiune \u00een cadrul legislativ de la \u00eenceputul anilor \u201950 ai secolului trecut, demers necesar pentru \u00een\u021belegerea mecanismelor juridice create \u00een mare grab\u0103 de autorit\u0103\u021bile comuniste pentru a da iluzia legalit\u0103\u021bii. \u00centregul e\u0219afodaj juridic constituie un monolit construit treptat din succesivele Hot\u0103r\u00e2ri ale Consiliului de Mini\u0219tri privitoare la instituirea domiciliului obligatoriu. Abreviat\u0103 D.O. \u00een documentele oficiale \u0219i \u00een cele individuale de identificare, m\u0103sura restrictiv\u0103 devenea aplicabil\u0103 anumitor categorii de persoane, strict etichetate drept ,,elemente du\u0219m\u0103noase\u201d. \u00cen fapt, prin aceast\u0103 sintagm\u0103 se delimita o pleiad\u0103 de grupuri sociale \u0219i etnice distincte, dislocate dup\u0103 un plan bine coordonat \u0219i p\u0103strat sub pecetea tainei p\u00e2n\u0103 \u00een momentul declan\u0219\u0103rii sale faptice: etnici germani, mari proprietari de terenuri agricole, locuitori de la grani\u021ba cu fosta Iugoslavie (\u0219vabi, unguri, bulgari, s\u00e2rbi, rom\u00e2ni, evrei, basarabeni, bucovineni, arom\u00e2ni etc.).<\/p>\n

Un survol asupra cazurilor analizate creioneaz\u0103 c\u00e2teva constante ale acestei practici represive, al c\u0103rei model direct este, a\u0219a cum am punctat deja, cel al deport\u0103rilor \u00een Siberia, \u00een decadele regimului comunist din fosta U.R.S.S. Mai \u00eent\u00e2i, frapeaz\u0103 evidenta lips\u0103 a unor procese \u00een urma c\u0103rora s\u0103 se fi emis sentin\u021be de condamnare \u0219i de aplicare a m\u0103surilor punitive de dislocare\/ deportare. Pe de alt\u0103 parte, str\u0103mutarea for\u021bat\u0103, doar pe baza unor liste cu numele deporta\u021bilor, nu seam\u0103n\u0103 nici cu numeroasele cazuri de condamnare administrativ\u0103, aflate, \u0219i acestea, dincolo de limitele legalit\u0103\u021bii. Confiscarea averilor celor deporta\u021bi, numeroasele interdic\u021bii aplicate ulterior, inclusiv dup\u0103 ridicarea pedepsei, cum ar fi cele de deplasare \u0219i de munc\u0103 sau cele impuse copiilor afla\u021bi la v\u00e2rsta \u0219colarit\u0103\u021bii, constituie grave abuzuri \u0219i \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale ale omului. Deporta\u021bii nu au fost spolia\u021bi doar de bunuri \u0219i propriet\u0103\u021bi, ci \u0219i de ani nepre\u021bui\u021bi din via\u021b\u0103, pe care nicio form\u0103 reparatorie ulterioar\u0103, moral\u0103 sau material\u0103, nu i-ar mai putea restitui.<\/p>\n

Scurta bibliografie a deport\u0103rii<\/em>\u00a0\u00eenregistreaz\u0103 studii esen\u021biale redactate de cercet\u0103tori recunoscu\u021bi pentru preocup\u0103rile \u00een domeniu, precum Rafael Mirciov, Smaranda Vultur, Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Romulus Rusan, William Totok, Ioan B\u0103lan, Miodrag Milin \u0219.a., m\u0103rturii \u0219i memorii apar\u021bin\u00e2nd unor autori precum L\u0103cr\u0103mioara Stoenescu, Elena Spijavca, Silvestru \u0218tevin \u0219i Vasile Calestru, documentare \u0219i o pies\u0103 de teatru,\u00a0Julieta<\/em>\u00a0de Andr\u00e1s Visky, montat\u0103 de regizorul Tompa Gabor pe scena Teatrului Thalia din Budapesta.<\/p>\n

Dintr-o alt\u0103 component\u0103 introductiv\u0103 a c\u0103r\u021bii, intitulat\u0103\u00a0Proiectul ,,Memorialul deport\u0103rii\u201d<\/em>, r\u0103zbat ecouri despre munca titanic\u0103 a editorilor \u0219i eforturile concentrate pe mai multe direc\u021bii \u0219i niveluri de cercetare, urm\u0103rind relevan\u021ba disemin\u0103rii prin toate canalele mediatice. Capitolul este precedat de un motto percutant, preluat din m\u0103rturia lui Victor Gaidamut, care pune \u00eentr-o nou\u0103 lumin\u0103 lec\u021bia uman\u0103 a pove\u0219tilor de via\u021b\u0103:\u00a0,,Am supravie\u021buit \u0219i am \u0219i \u00eenvins p\u00e2n\u0103 la urm\u0103! Am \u00eenvins!\u201d<\/em>\u00a0(p. 19) Imperativul urgen\u021bei, motivat de v\u00e2rsta \u00eenaintat\u0103 a multora dintre m\u0103rturisitori, se conjug\u0103 \u00een mod fericit cu sprijinul oferit de Funda\u021bia Hanns Seidel \u0219i Centrul de Studii Memoriale \u0219i Identitare. Au rezultat p\u00e2n\u0103 acum o serie de materiale \u0219i dezbateri publice cu o puternic\u0103 amprent\u0103 memorial\u0103: website-ul\u00a0www.memorialuldeportarii.ro,<\/a>\u00a0filmul documentar\u00a0Povestiri din B\u0103r\u0103gan. Amintiri din Siberia rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, structurat pe o cronologie a deport\u0103rii \u0219i remarcabil realizat din punctul de vedere al tehnicii cinematografice, cu episoade bine legate, cu o for\u021b\u0103 de evocare specific\u0103 vie\u021bii autentice \u0219i cu puternice efecte \u00een orizontul afectiv al privitorului. Din materialul documentarului s-a n\u0103scut volumul discutat \u00een spa\u021biul acestui articol,\u00a0Deporta\u021bi \u00een B\u0103r\u0103gan\u2026<\/em>, constituit din fragmente revelatoare ale m\u0103rturiilor orale. Metoda de cercetare istoric\u0103 aplicat\u0103 este cea a ,,povestirilor de via\u021b\u0103\u201d culese pe teren, adev\u0103rate documente necesare istoricilor care studiaz\u0103 \u00een profunzime spa\u021biul concentra\u021bionar rom\u00e2nesc din perioada comunismului. Interviurile au fost concepute \u00een baza unui demers coerent, exersat sub forma unor anchete ample, desf\u0103\u0219urate \u00een mai multe etape: etapa discu\u021biilor preliminare cu viitorii intervieva\u021bi; interviurile propriu-zise; revizitarea locurilor pentru refacerea unei topografii imaginare a disloc\u0103rilor \u00een B\u0103r\u0103gan. Cei cincisprezece povestitori au c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi comune. To\u021bi au calitatea de martori ai evenimentelor \u0219i, cu o singur\u0103 excep\u021bie, au r\u0103mas \u00een B\u0103r\u0103gan dup\u0103 ridicarea restric\u021biilor domiciliare, deoarece, fiind originari din Basarabia sau din Nordul Bucovinei, au sim\u021bit c\u0103 nu mai au la ce anume s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Banatul unde se refugiaser\u0103 ini\u021bial, \u00eentre 1940-1944, \u00een anii prigoanei sovietice, convin\u0219i c\u0103 ajung \u00eentr-o lume mai bun\u0103. Dar \u0219i lumea aceasta, atins\u0103 de morbul comunist, \u00eei deportase \u00een propria versiune \u00een miniatur\u0103 a Siberiei sovietice. Deziluzia \u0219i sentimentul c\u0103 au fost tr\u0103da\u021bi, isp\u0103\u0219ind nevinova\u021bi o imaginar\u0103 \u0219i grea culp\u0103, aduc \u00een privirile lor umbrele triste\u021bii:\u00a0,,Deportarea s-a f\u0103cut prin denun\u021buri.\u201d<\/em>\u00a0(Monica Boc\u0219a \u2013 Constantinescu, p. 37)<\/p>\n

Partea cea mai consistent\u0103 a c\u0103r\u021bii e dedicat\u0103 multiplelor voci evocatoare. Povestirile de via\u021b\u0103 sunt decupaje existen\u021biale. Memoria func\u021bioneaz\u0103 selectiv, iar polifonia amintirilor se articuleaz\u0103 pe o adev\u0103rat\u0103 antropologie a deport\u0103rii, cu nuclee specifice \u0219i focaliz\u0103ri emblematice ce trimit fie spre tipologia umanit\u0103\u021bii, fie spre geografia sau temporalitatea evenimentelor tr\u0103ite. Fiecare capitol se deschide cu c\u00e2te un motto, o replic\u0103 esen\u021bial\u0103 a celui intervievat, cu o fotografie \u0219i o microfi\u0219\u0103 biografic\u0103, complet\u00e2ndu-se cu inser\u021bii metodologice privitoare la loca\u021bia \u0219i data dialogului, la \u0219irul determin\u0103rilor ce au f\u0103cut posibil contactul cu martorul. E mult\u0103 energie investit\u0103 \u00een asemenea demersuri, un lan\u021b uman al contactelor, strategii \u0219i abilit\u0103\u021bi de comunicare aparte, deoarece persoanele care au trecut prin asemenea traume \u00een copil\u0103rie sau adolescen\u021b\u0103 au o sensibilitate aparte, \u00eentrev\u0103zut\u0103 \u00een straturile afective ale evoc\u0103rilor. Exist\u0103 o psihologie a limbajului, sesizabil\u0103 at\u00e2t \u00een formele oralit\u0103\u021bii (din filmul documentar), c\u00e2t \u0219i \u00een transcrierile convorbirilor. Chiar prelucrate \u00een acord cu expresivitatea actual\u0103, documentele p\u0103streaz\u0103 emo\u021bia, verva, spontaneitatea \u0219i naturale\u021bea limbajului. E o datorie de onoare s\u0103 amintim numele m\u0103rturisitorilor: Victor Gaidamut, Monica Boc\u0219a (Constantinescu), Leonid Gala\u021bchi, Marcela Burlacu (Bent), Carl Franz Dunaienco, Greta Don\u021bu (Anghelache), Epifan Galan, Aneta Mingea (Udrea), Teofil Lupu, Daria Gogu (Andronache), Domnica Malofei (Marin), Valeriu S\u00eerbu, Ana Dron (Buga), Florica Minodora Martin (Negru), Silvia Mudrei (Moldoveanu).<\/p>\n

Parcurse fir cu fir, istorisirile au o anumit\u0103 morfologie asimilabil\u0103 unei paradigme narative, din care nu lipsesc momentele de mare tensiune, precum arest\u0103rile \u00een noaptea sau diminea\u021ba Rusaliilor din 1951, preg\u0103tirile pentru plecare, starea de confuzie a celor nominaliza\u021bi, spaima provocat\u0103 de presupusa deportare \u00een Siberia, traumatizanta experien\u021b\u0103 a transportului cu trenul spre gara C\u0103l\u0103ra\u0219i, abandonarea \u00een mijlocul miri\u0219tii din B\u0103r\u0103gan sau \u00een lanul cu trifoi, \u00een deplin\u0103 pustietate, parcelarea locurilor indicate, construc\u021bia colibelor \u00een timpul verii, iar apoi a bordeielor din chirpici pentru \u00eent\u00e2mpinarea iernilor geroase, izolarea satelor noi de comunit\u0103\u021bile din \u00eemprejurimi, munca for\u021bat\u0103, la care erau supu\u0219i inclusiv copiii, foamea cumplit\u0103, lipsa apei potabile, interdic\u021biile de tot felul\u2026<\/p>\n

Printre ciulinii B\u0103r\u0103ganului se intuie\u0219te spa\u021biul tuturor contradic\u021biilor posibile. Deporta\u021bii retr\u0103iesc condi\u021bia primilor oameni, a celor alunga\u021bi din Paradis, v\u0103z\u00e2ndu-se nevoi\u021bi s\u0103 ridice localit\u0103\u021bi din nimic, pe terenuri virane, s\u0103 \u00eembl\u00e2nzeasc\u0103 natura ostil\u0103. Solidarizarea \u00een suferin\u021b\u0103 scoate la ieal\u0103 adev\u0103rate insule de fine\u021be \u0219i delicate\u021be sufleteasc\u0103, probabil uitate sau latente \u00eentr-o convie\u021buire fireasc\u0103:\u00a0,,Oamenii \u00eencercau s\u0103 se ajute \u00eentre ei, s\u0103 fac\u0103 ceva care s\u0103-i salveze.\u201d<\/em>\u00a0(Victor Gaidamut, p. 32) Timpul sacru al marilor s\u0103rb\u0103tori, Cr\u0103ciunul \u0219i Pa\u0219tele, e marcat de fiecare dat\u0103, cu mai mult\u0103 fervoare dec\u00e2t \u00een orice parte a Rom\u00e2niei aflate sub regimul comunist. Medicii, rari, asemenea profesorilor, \u00eenfrunt\u0103 la unison condi\u021bia deporta\u021bilor. Remarcabil\u0103 e constatarea c\u0103 ei se num\u0103r\u0103 printre speciali\u0219tii \u0219i cercet\u0103torii de elit\u0103 ai profesiunii lor, o parte provenind din vechiul mediu academic \u0219i universitar. Li se vor al\u0103tura fo\u0219ti de\u021binu\u021bi politici, elibera\u021bi din \u00eenchisori sau din coloniile \u0219i lag\u0103rele de munc\u0103 ale sudului, nevoi\u021bi s\u0103 se supun\u0103, o perioad\u0103, acelora\u0219i restric\u021bii domiciliare.<\/p>\n

Fiecare nara\u021biune are propriul stil, focusat pe anumite repere individuale. Leonid Gala\u021bchi, spre exemplu, ofer\u0103 date precise, informa\u021bii pre\u021bioase despre cronologia ritualului deport\u0103rii, u\u0219or asimilabile datorit\u0103 cursivit\u0103\u021bii \u0219i suple\u021bei evoc\u0103rii. La fel ca ceilal\u021bi m\u0103rturisitori, aminte\u0219te de interdic\u021bia deplas\u0103rii, de limitarea posibilit\u0103\u021bilor de mi\u0219care. O stare de provizorat \u0219i de improviza\u021bie plutea, invizibil\u0103, deasupra satelor noi:\u00a0,,\u00cen luna noiembrie, decembrie, oamenii din sat \u0219i-au f\u0103cut case din p\u0103m\u00e2nt b\u0103tut \u0219i din chirpici, c\u0103ci astea erau materialele pe care le aveam la \u00eendem\u00e2n\u0103 acolo.\u201d\u00a0<\/em>( p. 43) Principiul panopticonului, \u00een jurul c\u0103ruia se construie\u0219te orice edificiu concentra\u021bionar, e perceput cu acuitate:\u00a0,,Satul era foarte p\u0103zit, nu aveam voie s\u0103 ie\u0219im din sat. Era \u0219i un observator, un schelet din lemn, cred c\u0103 din lemn era f\u0103cut, unde era \u00een permanen\u021b\u0103 un soldat cu arma, care p\u0103zea satul \u0219i nu puteam s\u0103 ie\u0219im.\u201d<\/em>(Marcela Burlacu \u2013 Bent, p. 53) \u00cen ciuda controlului sever, s-au \u00eenregistrat cazuri de evad\u0103ri. Motivul lui Papillon, al evadatului, se reitereaz\u0103 \u00een povestirea Dariei Gogu (Andronache), ce reu\u0219ise s\u0103 fug\u0103 din deportare, finaliz\u00e2ndu-\u0219i, astfel, studiile pedagogice:\u00a0,,Eu, dup\u0103 2 luni, am fugit din deportare \u0219i m-am dus \u00een Ardeal la sora mea ca s\u0103 termin \u0218coala Pedagogic\u0103. Am stat acolo un an de zile f\u0103r\u0103 buletin, cu frica \u00een s\u00e2n. Mi-am terminat \u0219coala \u0219i mi-am luat diploma de \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare. M-am \u00eentors \u00een B\u0103r\u0103gan ca s\u0103-mi ajut p\u0103rin\u021bii s\u0103 aib\u0103 din ce tr\u0103i \u0219i am fost \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare la \u0219coala din comun\u0103.\u201d<\/em>\u00a0(p. 94) Peste ani, nu regret\u0103 \u00eentoarcerea din libertate spre locul deport\u0103rii, nu regret\u0103, de fapt, nimic. Sentimentul \u00eemplinirii unei omene\u0219ti responsabilit\u0103\u021bi \u0219i bucuria ajutor\u0103rii p\u0103rin\u021bilor \u0219i a comunit\u0103\u021bii aflate \u00een mare nevoie transcend orice determin\u0103ri ce \u021bin de rostul nevoilor individuale.<\/p>\n

Sufletul c\u0103r\u021bii, de o ad\u00e2nc\u0103 sensibilitate, se ascunde \u00eentr-una din r\u0103v\u0103\u0219itoarele m\u0103rturii ale volumului, care apar\u021bine Domnic\u0103i Malofei (Marin), fosta profesoar\u0103 de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 a unuia dintre editori, Claudia-Florentina Dobre. Ori \u00een confesiunea lui Valeriu S\u00eerbu, fondatorul \u0219i pre\u0219edintele Funda\u021biei ,,Memoria unei deport\u0103ri \u2013 Fundata, 18-19 iunie 1951\u201d. Ori \u00een stilul zv\u00e2cnit \u0219i ne\u00eembl\u00e2nzit al Anei Dron (Buga), amintind de graiul frust \u0219i curat al Ani\u021bei Nandri\u0219-Cudla:\u00a0,,\u00ces eroin\u0103. P\u0103i cum eroin\u0103, am muncit de m-am rupt\u2026\u201d<\/em>\u00a0(p. 111) Le-am ad\u0103uga relatarea Anetei Mingea (Udrea), captivant\u0103 prin fine\u021bea descrierilor realizate \u00een cea mai genuin\u0103 not\u0103 artistic\u0103:\u00a0,,A\u0219 fi vrut s\u0103 m\u0103 pot duce \u00een satul \u00een care am copil\u0103rit. A\u0219 vrea s\u0103 v\u0103d iarba din jurul casei, a\u0219 vrea s\u0103 v\u0103d pomii pe care tata \u0219i mama i-au s\u0103dit. Salc\u00e2mii care \u00eenconjurau toat\u0103 curtea aceea mare. Mi-e dor de florile pe care cu ajutorul unor vecini nem\u021bi \u2013 ei iubeau foarte mult florile \u0219i \u00een general gr\u0103din\u0103ritul -, le-am plantat \u00een fa\u021ba casei.\u201d\u00a0<\/em>(p. 82)<\/p>\n

S\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een final \u00een perimetrul evoc\u0103rii Anetei Mingea (Udrea), pentru c\u0103 vocea ei unific\u0103 o seam\u0103 de concluzii la care ajung, direct sau \u00eenv\u0103luitor, to\u021bi m\u0103rturisitorii. Paradoxal, anii deport\u0103rii au coincis cu copil\u0103ria tr\u0103it\u0103 printre ciulini ori cu v\u00e2rsta adolescen\u021bei. Amintirile lor sunt interiorizate, fac corp comun \u0219i intim cu via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i. Asumarea destinului aduce o invincibil\u0103 boare de puritate. Nu exist\u0103 niciun strop de ur\u0103 \u00een fuselajul cuvintelor:\u00a0,,Nu, n-a\u0219 \u0219terge nimic. Totul r\u0103m\u00e2ne istorie \u00een suflet, acolo. Nu povestesc cu regret, cu ur\u0103\u2026 A\u0219a a fost s\u0103 fie! Cei tineri ar trebui s\u0103 cread\u0103 \u00een cele spuse de noi, s\u0103 nu \u00ee\u0219i \u00eenchipuie c\u0103 fabul\u0103m. Poate a fost mult mai greu dec\u00e2t exprim\u0103m noi \u00een cuvinte.\u201d<\/em>\u00a0(Aneta Mingea \u2013 Udrea, p. 85) Povestirile lor de via\u021b\u0103 ar trebui s\u0103 r\u0103zbeasc\u0103 mai mult, s\u0103 \u00eenfr\u00e2ng\u0103 scepticismul natural al zilelor noastre, manifestat de cei ce pun la \u00eendoial\u0103 juste\u021bea nara\u021biunilor subiective ori intensitatea traumelor deport\u0103rii. Resentimente \u0219i dezgust? Nu, nici acestea nu sunt exprimate de fo\u0219tii deporta\u021bi \u00eempotriva oamenilor, a celor prin care r\u0103ul s-a infiltrat \u00een lume, ci \u00eempotriva comunismului, regimul politic desfigurator de suflete, vise \u0219i destine.<\/p>\n

\u00a0<\/em>Deporta\u021bi \u00een B\u0103r\u0103gan: Amintiri din Siberia rom\u00e2neasc\u0103<\/em>. Editori: Valeriu Antonovici, Claudia-Florentina Dobre. Introducere \u0219i concluzii: Claudia-Florentina Dobre. Traducere \u00een limba englez\u0103: Anca B\u0103rbulescu. Oradea: Editura Ratio et Revelatio, 2016, 285 p.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Povestiri de via\u021b\u0103 din anii deport\u0103rii \u00een Siberia rom\u00e2neasc\u0103 Maria Hulber \u00a0Text preluat: http:\/\/www.lapunkt.ro\/2017\/12\/povestiri-de-viata-din-anii-deportarii-in-siberia-romaneasca\/ Sub regimul comunist, istoria represiunii din Rom\u00e2nia \u0219i geografia concentra\u021bionar\u0103 au cunoscut forme inspirate dup\u0103 modelul sovietic al deport\u0103rilor \u00een Siberia. De acest fenomen se ocup\u0103 cu o deosebit\u0103 competen\u021b\u0103 editorii volumului\u00a0Deporta\u021bi \u00een B\u0103r\u0103gan: Amintiri din Siberia rom\u00e2neasc\u0103, Valeriu Antonovici \u0219i more<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[26],"tags":[61,34,187,36],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/486"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=486"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/486\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":488,"href":"https:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/486\/revisions\/488"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=486"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=486"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.memorialuldeportarii.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=486"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}