După 25 de ani. Istoriile şi memoriile comunismului

După 25 de ani. Istoriile şi memoriile comunismului

 

Conferinţă internaţională, 20-21 noiembrie 2014, Bucureşti

 

Organizatori: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) şi Fundaţia Culturală Memoria

Comitetul de organizare: Claudia-Florentina Dobre (doctor în istorie, secretar general de redacţie al revistei Memoria, cercetător asociat CEREFREA), Valeriu Antonovici (doctor în ştiinţe politice, SNSPA)
Comitet ştiinţific: Liliana Deyanova (profesor, Universitatea St. Kliment Ohridski, Sofia), Micaela Ghiţescu (director, Fundaţia Culturală Memoria), Adrian Miroiu (profesor, SNSPA), Liviu Rotman (profesor, SNSPA), Izabela Skórzyńska (profesor, Universitatea Adam Mickiewicz, Poznań), Anna Wachowiak (profesor, Şcoala de excelenţă în Studii Umanistice, Szczecin).

Parteneri: SNSPA şi Centrul Regional Francofon de Studii Avansate în Ştiinţe Sociale (CEREFREA)
Informaţii organizatorice
Data conferinţei : 20-21 noiembrie 2014
Termen limită candidaturi : Vă rugăm să trimiteţi o scurtă propunere de maxim 300 de cuvinte şi o scurtă biografie până la data de 15 septembrie 2014 la următoarea adresă:cfdobre@gmail.com
Cei ale căror propuneri sunt acceptate de către comitetul academic vor fi înştiinţaţi pe 25 septembrie 2014. Ne propunem să publicăm lucrările conferinţei.
Limbi de lucru ale conferinţei : româna, engleza şi franceza.
25 de ani după căderea comunismului în Europa centrală şi de est, memoria şi istoria acestui regim rămân controversate. Pe de o parte, istoria comunismului în regiune stă sub semnul denunţării crimelor săvârşite de acest regim. Pe de altă parte, mai ales în unele cercuri intelectuale de stânga, se aduce în discuţie aşa-numita „modernitate a comunismului”.
Memoria comunismului se prezintă chiar şi mai divizată decât paradigmele istorice în care este aşezat acest regim. Nostalgicii se afirmă în spaţiul public, în ultimii ani, mai ales prin urmaşii lor de a doua generaţie. Cele mai recente sondaje realizate de Fundaţia pentru o societate deschisă şi cele realizate de IICCMER arată că tinerii consideră epoca comunistă o perioadă mai degrabă pozitivă. Denunţătorii crimelor comunismului, foarte activi imediat după căderea comunismului, dispar rând pe rând fără a fi reuşit să transmită flacăra mai departe, cu câteva excepţii. O memorie ironică a comunismului îşi face şi ea din ce în ce mai mult prezenţa în spaţiul public al regiunii.
Dacă cei care au experimentat comunismul se manifestă nostalgic sau denunţător, tinerii „Epocii de aur” ceauşiste privesc această perioadă cu (auto)ironie. Cei născuţi în preajma anului 1989, fără a avea amintiri proprii, se situează într-un curent postmemorial. Opiniile şi chiar memoria lor despre comunism sunt intermediate de familie sau de grupul din care fac parte precum şi de  sistemul de învăţământ şi de media.
Ajungând la ora unui prim bilanţ istoriografic şi memorial invităm tinerii cercetători şi nu numai să împărtăşească în cadrul colocviului „După 25 de ani. Istoriile şi memoriile comunismului” organizat de CEREFREA şi Fundaţia Culturală Memoria pe 20-21 noiembrie 2014, cercetările lor privitoare la memoria şi istoria comunismului românesc, est şi central european. Sunt binevenite lucrări clasice în limbile română, engleză şi franceză, dar şi cele pe suport audio-video, postere şi filme documentare.
Avem în vedere următoarele teme dar orice digresiune de la acestea este binevenită:
  • istoriografia comunismului
  • viaţa cotidiană
  • memoria şi istoria represiunii
  • memoriile comunismului
  • generaţia postmemorială