Posts for Tag : Fundaţia Culturală Memoria

Parteneri

Fundația Hanns Seidel

“În serviciul democraţiei, păcii şi dezvoltării”, ca motto pe care Fundaţia Hanns Seidel îl aplică în cadrul activităților sale, reușește să oglindească, într-o formă sintetică, o misiune care a luat ființă în München – încă din anul 1967, și a fost consolidată, de-a lungul celor peste cinci decenii de existență, în mai mult de 50 de state ale lumii.

Fondată în 1967, Fundaţia Hanns Seidel (HSS) este independentă ca fundaţie politică, apropiată însă de idealurile Uniunii Creştin-Sociale (CSU) şi ale partidului frate CDU. Fundaţia Hanns Seidel este activă la interfaţa dintre ştiinţă şi politică. Sarcina ei este de a analiza conexiunile politice, de a prelucra bazele ştiinţifice ale acţiunilor politice şi de a aduce la un loc experţi, multiplicatori şi factori de decizie.

Pe lângă aceasta, fundaţia stimulează, prin intermediul institutului ei – creat în acest scop, promovarea studenţilor valoroşi din Germania şi din străinătate. De-a lungul anilor, absolvenţii acestui program, asociaţi într-un grup al foştilor bursieri, au rămas apropiaţi fundaţiei, păstrând legătura cu noi.

Fundaţia Hanns Seidel patronează în Germania două centre proprii de pregătire, unul în Wildbad Kreuth, în Bavaria Superioară, cel de-al doilea la Mănăstirea Banz, în Franconia. La München, ea mai dispune de un centru de conferinţe.

De mai bine de 30 de ani, Institutul de Colaborare şi Contacte Internaţionale (IBZ) al Fundaţiei Hanns Seidel lucrează în străinătate cu sprijinul financiar al Ministerului Federal pentru Colaborare şi Dezvoltare Economică (BMZ), al Uniunii Europene, al Fondului pentru Dezvoltare al Naţiunilor Unite (UNDEF) şi al altor parteneri.

HSS se angajează în întreaga lume pentru o bună guvernare, pentru democraţie, pace, pentru un stat de drept şi o dezvoltare durabilă. Ceea ce a început în anul 1967 s-a dezvoltat, odată cu trecerea anilor, într-o sarcină internaţională, astfel încât, în prezent, fundaţia noastră desfăşoară proiecte în peste 50 de ţări ale lumii.

 

 

Înfiinţată în 1991, Fundaţia Culturală Memoria este o organizaţie ne-guvernamentală, fără scop lucrativ, a cărei misiune a fost şi este de a promova drepturile omului, valorile civice şi de a restitui memoria unor vremuri ce au încă repercusiuni asupra societăţii româneşti actuale.

Fundaţia organizează dezbateri prilejuite de apariţia revistei Memoria sau a diferitelor lucrări publicate şi participă în calitate de organizator sau co-organizator la diverse colocvii şi conferinţe. Fundaţia organizează prin intermediul filialelor din teritoriu manifestări culturale,  artistice şi civice.

Fundaţia Memoria a fost co-organizator al „Colocviilor de la Beclean”. Prin filiala Argeş, este deasemnea organizator al Simpozionului Internaţional „Experimentul Piteşti-reeducarea prin tortură”.

Fundaţia editează în mod constant atât în limba romană cât şi în alte limbi de circulaţie universală, lucrări ale unor personalităţi ale culturii române.

Între 2010-2011, Fundaţia Culturală Memoria a fost parte a proiectului, „Memoria deportărilor din România“ co-realizat în parteneriat cu Fundaţia Academia Civică, prin intermediul Programului Europa pentru cetăţeni. Acţiunea 4: Memoria europeană activă.

Principala activitate a Fundaţiei Culturale Memoria este publicarea trimestrială a MEMORIEI, revista gândirii arestate, înfiinţată cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România de regretatul scriitor Banu Rădulescu. Revista se adresează atât tinerilor, aflaţi în căutarea adevărului istoric privind istoria contemporană, istoricilor şi cercetătorilor, cât şi tuturor celor care doresc să lupte împotriva represiunii de orice fel. Revista este şi o tribună pentru cei care au suferit în perioada comunistă şi care, prin mărturiile lor, contribuie la rescrierea istoriei.

Revista Memoria se bucură de colaborarea unor personalităţi de marcă ale culturii române precum Şerban Papacostea, Andrei Pipiddi, Ana Blandiana, Romulus Rusan etc. Calitatea lucrărilor publicate a fost foarte apreciată de media şi de lumea intelectuală românească. La fiecare apariţie a revistei, cronici şi recenzii apar în numeroase publicaţii de mare tiraj, cum ar fi România literară, România liberă, Apostrof, Convorbiri literare ş.a.